NOI, DACII!

Revistă pentru Cultura şi Limba Dacilor

                             Cultura Dacilor este cultura noastră de dintotdeauna, iar Limba Română este limba noastră,
             a Dacilor de dintotdeauna. Trebuie să ne obişnuim cu adevărul că noi Dacii suntem noi Românii.
            Aşa, seva spirituală din şirul mileniilor, ne străbate pe toţi, iar stejarul este viguros.

Pe cei harnici îi ajută Dumnezeu!

Redactor: Gheorghe Gavrilă Copil

E-mail: gheorghegavrilacopil@yahoo.com

Telefon 0314102945; 0720127570

Răspunderea pentru conţinutul lucrărilor publicate aparţine autorilor.

Se poate prelua oricare lucrare, fără nici o restricţie, precizând Preluată din www.noidacii.ro

şi desigur, când e cazul, păstrând sursa primară. Pentru numerele mai vechi cereţi lucrarea

care vă interesează şi o veţi primi în Word, pe cele mai multe avându-le în arhiva redacţiei.

www.miscarea.net , http://melaniacuc.freepage.ro/ , http://www.lupta-ns.blogspot.com,

http://duminicale.blogspot.com/, http://biblioteca-virtuala.blogspot.com/,

ne-au oferit un link pentru www.noidacii.ro pe paginile lor.

Cu sincere multumiri. Redactia.

Vă rugăm frumos să ne trimiteţi , în vederea publicării, lucrări originale. Primim sute de trimiteri la alte publicaţii, ceea ce ne stânjeneşte în activitatea redacţională.

Crezând te respecţi pe tine şi vom reuşi!

Unirea de la 1 Decembrie 1918

este activă în sufletele românilor

şi vom ajunge, neîndoielnic,

în România noastră Reîntregită!

Această stare sufletească v-o dorim tuturor, de 1 Decembrie, de 15 ianuarie, de 24 ianuarie, de Paşti, de 15 iunie, de Crăciun, de Anul Nou şi zi de zi, până la împlinirea acestui ideal sacru!

15 iunie.

Oare ce sfânt o fi murit azi, că nu scrie nimic în calendar! (George Roca)

Noi, Dacii!
Nr. 39, martie, 2010

Biserica secretă

***

Maluri de Prut
Periodic al Asociaţiei Culturale „Pro Basarabia şi Bucovina”
filiala „Mihai Kogălniceanu” Huşi
Parohia Costişata,
Ajutor pentru pictură şi alte finisări
Ioan Miclău, Australia,
Duhul lui Mihai Eminescu
Canonizarea lui Mihai Eminescu
FRAGMENT din Răspundem Patriarhiei Române-canonizarea lui Eminescu, prin care sugeram că demersul trebuia înaintat Mitropoliei. Acum propunerea este înregistrată şi la Mitropolie. Rândurile de mai jos îşi păstrează în întregime actualitatea. Ocolirea acestor rânduri de către cei care îşi exprimă opinia, este regretabilă.

Ar fi urmat o analiză temeinică din partea Mitropoliei, chiar dacă redactarea ar fi durat câţiva ani. O astfel de analiză ar fi fost benefică pentru neam, indiferent de înclinarea balanţei. În funcţie de această analiză, s-ar fi ajuns la Sinodul BOR, sau nu. Chiar şi aşa, Bunul Dumnezeu decide, dacă da sau nu, când va fi vremea. Mihai Eminescu a fost, este şi va fi mereu un miracol al Neamul Românesc. Un dar al Cerului.

Gheorghe Gavrilă Copil

Liga Scriitorilor Români,
Către Prea Fericitul Patriarh al Bisericii Ortodoxe, DANIEL
La sugestia Patriarhului Daniel, Liga Scriitorilor se adresează Mitropoliei Clujului.
Către,
Înalt Prea Sfinţiei Voastre BARTOLOMEU ANANIA,
Mitropolit al Mitropoliei Ortodoxe a Clujului , Albei, Crişanei şi Maramureşului
Comunitatea Românilor din Spania,
“Scrisoare către Prea Fericitul Daniel, Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române”
Gheorghe Gavrilă Copil,
Eminescu ne îndeamnă fără încetare să venim la Biserică, Mama Neamului Românesc
De vorbă cu actorul Dan Puric,

Despre minunea de a-l avea pe Eminescu
Psa. Drd. Gianina Picioruş,
Eminescu şi Ortodoxia. Între idealul ascetico-monastic şi cel al feminităţii angelice [XIX]

Prof. dr. Adrian Botez,
Un orator enciclopedist ortodox: Constantin Em. Bucescu
Lavinia Huţişoru Dumitriu,
My world
Andreea Burlacu,
Fabule
Georgeta Resteman,
Nectarul din suflet (Regretatului domn, Constantin Nicolae Mălinaş)
George Liviu Teleoacă,
Valac, Dac, Român-marile etnonime ale aceluiaşi neam
Corneliu Florea,
Patapievici între penaţi şi lari
Pr. Al. Stănciulescu-Bârda,
Scrisoare pastorală. Foaie periodică, gratuită a Parohiei Malovăţ-Mehedinţi
Oferta de carte
Vasile I. Zărnescu,
,,Ţiganii-o iminentă bombă politică a Uniunii Europene” (5)
Contraatac,
Revistă de educaţie, cultură, literatură şi atitudine, pentru elevi şi profesori
Roni Căciularu,
Convorbire cu noul Preşedinte al Asociaţiei Scriitorilor Israelieni de Limbă Română din Israel

***

Patericul egiptean

Noi, Dacii!

Nr. special, februarie, 2010

Gheorghe Gavrilă Copil,
Societatea Culturală-Bucureşti-Chişinău,

Fundaţia Deceneu pentru Cultură şi Caritate,
Răspundem Patriarhiei Române-canonizarea lui Eminescu

Noi, Dacii!
nr. 38, februarie, 2010

Presedintele Traian Basescu,
”Niciodată nu voi confirma aşezarea frontierei pe Prut”
Ştefan Dumitrescu,
Caragiale se pupă cu Stalin (piesă de teatru în trei părţi)
Virgil Ciucă, Woodhaven, New York ,
Scrisoare lui Eminescu
Psa. Drd. Gianina Picioruş,
Eminescu şi Ortodoxia. Despre “demonism” în poezia lui Eminescu [XVIII]
Lavinia Huţişoru Dumitriu,
Might be
Andreea Burlacu,
Fabule
Andreea Pătraşcu,
Incursiune în viitor
Ileana Stanca,
VII.Cuib printre stele
Isabela Vasiliu-Scraba,
Dialoguri cu Eliade întrerupte printr-o colaborare ratată de Culianu
Pr. Al. Stănciulescu-Bârda,
Scrisoare pastorală. Foaie periodică, gratuită a Parohiei Malovăţ-Mehedinţi
Vasile I. Zărnescu,

"Ţiganii-o iminentă bombă politică a Uniunii Europene (4)

***

Patericul egiptean

Noi, Dacii!
nr. 37, ianuarie, 2010

Mai picură în noi oftatul lor de sânge. Ne mai privim în lacrima lor sacră. Ne mai rugăm ca dorul de Ei, să nu ni-l poată nimeni stinge

Gheorghe Constantin Nistoroiu,

Slavă Apostolului Andrei şi Mlădiţelor sale alese!
Pr. Ciprian Negreanu,

La părintele Arsenie Boca

Psa. Drd. Gianina Picioruş
Eminescu şi Ortodoxia. “Rugăciunea unui dac” [XIII]
Eminescu şi Ortodoxia. “Rugăciunea unui dac” [XIV]
Eminescu şi Ortodoxia. Iubirea şi ispita desfrânării. Versificarea pedagogiei Sfântului Ioan Gură de Aur [XV]
Eminescu şi Ortodoxia. Despre „demonism” în poezia lui Eminescu [XVI]
Eminescu şi Ortodoxia. Despre “demonism” în poezia lui Eminescu [XVII]

Procesul Mihai Eminescu

“Exista agresiuni ale caror efecte persista mult timp (influentind geografia economica, tesutul social si constiinta colectiva)”.

Apărarea societăţii româneşti, a Neamului Românesc, trebuie să primeze împotriva oricui încalcă legea, ORICÂND, fără nici o prescripţie (prescripţia fiind promulgată de cei ce protejează încălcarea legii, din anumite interese commune cu cei ce au încălcat-o). Infracţiunea împotriva lui Mihai Eminescu este activă şi azi şi totodată împotriva românilor, a conştiinţei lor colective şi individuale!

Gheorghe Gavrilă Copil,

Prin atentatul împotriva lui Eminescu s-a început predarea României moderne unor forţe străine

Ioan Roşca,

Reabilitarea legalităţii: de la combaterea prescrierii la condamnarea uzurpării justiţiei
Aurel V. David,
Jertfa lui Decebal-dramă istorică în 7 acte
Ştefan Dumitrescu,

Înaltele poeme
Isabela Vasiliu-Scraba,

Sfârşitul lui Constantin Noica
Lavinia Huţişoru Dumitriu,
Life
Andreea Burlacu,
Fabule
Ileana Stanca,
V.Cuib printre stele
Octavian Curpaş,

"Spaţii" de Victoriţa Duţu-versuri.Recenzie
Asociaţia Culturală „Pro Basarabia şi Bucovina”,

Memoria demnităţii româneşti
Maluri de Prut (periodicul asociaţiei)
Două texte, mai puţin cunoscute, de dinaintea
şi de după alegerile prezidenţiale, de la
Mânăstirea Noul Ierusalim,
Cuvântul lui Dumnezeu pentru neamul român şi pentru Traian Băsescu
Pr. Al. Stănciulescu-Bârda,

Scrisoare pastorală

Foaie periodică, gratuită a Parohiei Malovăţ-Mehedinţi
Pr. Constantin Stroilescu,
Parohia Costişata
Vasile I. Zărnescu,

"Tiganii-o iminentă bombă politică a Uniunii Europene"(3)

***

Patericul egiptean

Noi, Dacii!
nr. 34-35-36, octombrie-noiembrie- decembrie, 2009

Nicolae Lupan,
Gellu Caraza, 1924-1996
Paul Goma,

Fragment de jurnal
Marius Sălăjean,
Trei tineri bătuţi, în Cluj, pentru că fluturau tricolorul
Lavinia Huţişoru Dumitriu,
Mon Rêve
Dream
Vol sidéral
Feelings from above
Andreea Pătraşcu,
III. Cercul literar ”Prietenii cărţilor”
Andreea Burlacu,
Fabule
Ileana Stanca,
II. Cuib printre stele
Rodica Elena Lupu,
Vise târzii (poeme)
Cezarina Adamescu,
Exegeză la vol. „Nu ştiu dacă sunt...” de Nicolae Nicoară Horia
Gheorghe Şeitan,
Rama din Carpaţi şi legendarul Negru-Vodă
Nicolae Danciu Petniceanu:
,,Şerban Foarţă, unicul bănăţean (oltean), denigratorul lui Eminescu!!!”
Prof. Dr. Nuţu Roşca:
,,Eminescu şi Maramureşul”
Dr. Ioan Lăcătuşu,
Centrul european de studii Covasna-Harghita. Documentar
Pr.dr. Adrian Botez
„Patriotismul românesc...al măcăitorilor!
Luca Gherasim,
Manifest pentru construirea Capitalei de vară a României în Tinutul secuiesc
Cristian Florin Bota,
Teiuşul de odinioară
Gavril Ilie,
Secvenţă istorică
Deci, prezenţa Bisericii Ruse în Basarabia continuă să fie o ocupaţie străină directă ce vine în contradicţie atât cu dreptul canonic, cât şi cu dreptul natural şi cel juridic internaţional. Unica Mitropolie aşezată pe aceste drepturi este Mitropolia Basarabiei.
Sergiu Ion Chircă,
E pe sfârşite epoca nomenclaturii comuniste?
Mircea Copot,
Da, veşnicia există! O demonstrează ştiinţa!
Octavian Dumitru Curpaş,
„Sub paşii nostri se despică marea”
Recenzie la Semnătura Iubirii de Petru Lascău
Hristos, întâiul începător al păstorilor, Care S-a îmbrăcat în trupul meu şi S-a pogorât la mine pentru mine.
Ovidiu Lăzărescu ne-a transmis
Sfântul mucenic Antim episcop de Nicomidia
-exemplu de păstor în vremuri de prigoană
Cristina Oprea,
Pagini de jurnal, Cucuteni
Viorel Dolha,
Către profesorii români din Voivodina-Serbia şi prietenii lor
Ionelia Kozokar,
Banatul de Sud-Serbia. O şcoală mică dar cu suflet mare
Ştefan Doru Dăncuş,
Eliberarea
Cosovan Tiberiu,
Memoria Bucovinei (I-IV)
Angela Monica Jucan,
Istorie neterminată
Gheorghe Neagu,
Trei eseuri cu iz...post suprarealist
Vasile I. Zărnescu,
„Tiganii-o iminentă bombă politică a Uniunii Europene”(2)
Magdalena Albu,
Drama erorilor continue
Roni Căciularu,
Un zâmbet subtil din Tara Sfântă
Convorbire cu scriitorul şi publicistul Dorel Schor
Virgil Untilă,
Mircea Eliade şi a doua cădere
Nicolae Şandru,
Sfinţirea Bisericii din Vârciorog-Bihor
Pr. Al. Stănciulescu-Bârda,
Scrisoare pastorală. Foaie periodică, gratuită a Parohiei Malovăţ-Mehedinţi
Asociaţia PREZENT!
Traseu cu obiective istorice şi legionare

***

Patericul egiptean

Noi, Dacii!

nr. 33, septembrie, 2009

Să cântăm în limba dacă

Lavinia Huţişoru Dumitriu,

Ton âme

Divine

Gheorghe Gavrilă Copil,

Cântare
Andreea Pătraşcu,
II. Cercul literar „Prietenii cărţilor”
Andreea Pătraşcu,
Cei doi paşi
Copacul vieţii
Ştefan Doru Dăncuş,
Eliberarea
Alexandru Vlahuţă,
Scrisoarea adresată fiicei sale Margareta
Andreea Burlacu,
Cine sapă groapa altuia,cade singur în ea
Ileana Stanca,
I.Cuib printre stele
Nicolae Lupan,
Însemnări de desţărat
Materiale de la Chişinău
Ilie Bratu,
Caracatiţa
De ce moldovenii sunt români
Încotro, d-lor liberali şi democraţi
Şobolanii
Sunt antistatalist!
Pro România
Decizie, Ministerul Justiţiei şi Pro România
Mihai Zamfir,
Dacii şi moartea
Bărbulescu Radu,
Despre Nicolae Manolescu şi Istoria critică a literaturii române
...«ROMA ar putea fi pus în legatura cu Rromá “rromii (tiganii)” ori sintagma FORO ROMANO ar fi confundata cu cea din limba rromani (tiganeasca) Fòro rromanó (sau rromano fòro) “orasul rrom (tiganesc)” etc etc.»
Vasile I. Zărnescu,
,,Ţiganii-o iminentă bombă politică a Uniunii Europene” (1)
Să ne intoarcem la vechea denumire de daci ai Daciei lui Burebista si Decebal si sa-i lasam pe rromi-Rromei sa se numeasca cum vor daca asta cred ei ca le schimba apucaturile.
Florea Corneliu,
La Câmpul Românesc din Hamilton
Ligya Diaconescu,
Sărutul iubirii
Albu Magdalena,
Consternarea de a fi sau Don Quijote ca vis...
Alexandra-Iulia Zărnescu ,
Un procent nu include mai multe procente!
Nicolae Nicoară Horia
Hristos a înviat!
Bradul din Munţi...
Cuvântul
Duţu Victoriţa,
Trăind în cercul vostru strâmt, vă credeţi genii
Octavian Curpaş,
Dialog cu Lucian Hetco
Pr. Al. Stănciulescu-Bârda,
Scrisoare pastorală. Foaie priodică, gratuită a Parohiei Malovăţ-Mehedinţi
Ofertă de carte
„Tovarăşi, campania agricolă durează de la 1 ianuarie la 31 decembrie! În rest, puteţi face câte excursii vreţi!” Anchetatorii mei se uitau la mine ca la un extraterestru.
Excursiile-pelerinaje
Ionaş Loredana,
La izvorul lui Horea
Viorel Dolha,
Discriminări demne de teatrul absurdului în învăţământul primar
Asociaţia PREZENT!,
Parastasul martirilor şi eroilor-august 2009

***

Simpozion naţional:

„Jurnalism românesc din exil şi diaspora”

Patericul egiptean

Noi Dacii nr. 32, august, 2009

Să cântăm împreună cu

Veta Biriş,

Basarabie frumoasă

Andrei Păunescu,

Căciula

***

Mihai Eminescu,

Hypérion

Traducerea Constantin Frosin

Lavinia Huţişoru Dumitriu,

Psa. Drd. Gianina Picioruş,

Eminescu şi Ortodoxia. Exemple de gândire teologică [XII]

Eminescu şi Ortodoxia. “Rugăciunea unui dac” [XIII]

Oana Dugan,

Rugăciunea unui Dac – manifest indico-dacic în context universal

Andreea Burlacu,

Fabule

Elevii claselor a V-a, a VI-a, a VII-a şi a VIII-a au creat o lume fantastică, aşa cum numai sufletul lor pur o poate concepe.

Andreea Pătraşcu,

I. Cercul literar „Prietenii cărţilor”

Nicolae Lupan,

Străin la mine acasă

Asociaţia PREZENT!,

Cu o troiţă la Sfântul Munte,

Imagini

Ştefan Doru Dăncuş,

Eliberarea

Aurelia Călinescu,

Amintirea paradisului

Este o creaţie literară cu o excepţională capacitate de atracţie.

Aurel V. David,

Jertfa lui Decebal

De ce nimeni nu face publice numele celor cinci ticăloşi care au format comisia care a analizat oferta lui Brâncuşi şi au refuzat-o?

Gavril Cornuţiu,

Iarăşi obrajii ţării

George Liviu Teleoacă,

Valac, Dac, Român-marile etnonime ale aceluiaşi neam

Alexandra-Iulia Zărnescu,

Cuvântul xenofobie trebuie scos din uz

Tiberiu Cosovan,

”Bucovina înaripată” se înalţă spre cer

Ghenadie Brega,

Activismul social este o crimă?

Titus Filipaş,

De ce nu au fost trataţi Ceauşeştii precum Sfântul Pavel de Romani ?

Ştefan Dumitrescu,

Partidul Dezvoltării şi Evoluţiei Maximale a României-

Partidul Evoluţiei României-PER

Pr. Al Stănciulescu-Bârda,
Scrisoare pastorală. Foaie periodică gratuită a parohiei Malovăţ-Mehedinţi

Faust Ilioniu (Tesalonic) ne-a transmis

Basmul din Carpaţi

Nicolae-Nicoară Horia,

Avrămuţ

A cântat cocoşul

Şi eu te-am răstignit

Cuvântul

Octavian D. Curpaş,

Despre „Funiile dragostei” de Ligia Seman

George Roca,

Interviu cu „un mare evadat”: scriitorul australian de origine română, V. Nichols

Al. Florin Ţene,

Metafora ca ritm al gândirii poetice

Gheorghe Constantin Nistoroiu,

Bădiţa Mihail Eminescu profetul bisericii noastre

***

Patericul egiptean

Noi Dacii nr. 31, iulie, 2009

15 iunie.

Oare ce sfânt o fi murit azi, că nu scrie nimic în calendar! (George Roca)

Gheorghe Gavrilă Copil,

Mihai Eminescu, proces penal!

Unirea cu Basarabia trebuie şi ea înscrisă în Constituţie, la fel cum în Constituţia RFGermaniei era înscris obiectivul unificării cu RDG
Nichita Vancea,

Ion Coja candidează!

Adrian Botez,

In memoriam Andrei Vartic

Iosif Popa,

Paşcu Balaci, Fluierul de oţel-o dramă a românilor din Ardeal

Primăria municipiului Chişinău,
Comunicat de presă.

Noi mărturii de maltratare a tinerilor după protestele din 7 aprilie

Declaraţie de presă a primarului general, Dorin Chirtoacă,

privind scrisoarea procuraturii referitoare la vizita în SUA

Gheorghe Constantin Nistoroiu,

Gheoghe Buzatu-inscripţie pe osia neamului

Machidonii, armenii, evreii, ţiganii, ungurii din această Ţară, toţi îşi ajută valorile. Numai noi, românii, ni le distrugem cu o sete, imaginaţie, parşivenie, cinism, diabolice, pe ale noastre.

Biroul de Viitorologie de la Bucureşti se angajează să scoată o carte Neagră a poporului român în care vor fi trecute numele acelora care i-au sabotat pe creatori, pe patrioţi, Valorile acestui neam, care au asasinat şi care au făcut rău acestui popor, bătut şi aşa de Dumnezeu. Această Carte neagră a poporului român va conţine numele tuturor ticăloşilor care i-au făcut rău poporului român, de la asasinul Regelui Burebista, trădătorii Regelui Decebal, până la asasinii, morali şi fizici, ai lui Mihai Eminescu şi până la asasinii şi trădătorii lui Ion Antonescu şi Nicolae Ceauşescu, ca şi numele celor care i-au împiedicat în creaţia lor pe inventatorii, oamenii de artă

Noi, românii, suntem un POPOR SACRU pentru că am fost creaţi de Dumnezeu de la începutul istoriei umane în spaţiul Carpato-Istro-Pontic. De altfel credem că toate popoarele, fiind creaţia lui Dumnezeu, sunt sacre ! Suntem, prin daci şi prin traci, unul dintre cele mai vechi popoare ale lumii. Noi suntem de la începutul Timpului aici.

Ştefan Dumitrescu,

Docrina Decebal

Cu privire la canonizarea lui Eminescu…

Romulus Dan Busnea,

”Un nume de excepţie în cultura română: Artur Silvestri”

Conf. Univ. Dr. Constantin Mălinaş,

Chezar, Cezar sau Ţezar?

George Roca,

Păcatul traducerilor neprofesionale

Când, după victoria democraţiei a apărut întrebarea referitoare dacă ar trebui să fie publicate listele agenţilor KGB-ului, acela a răspuns: „Doriţi ca toţi să afle câţi agenţi sunt în conducerea Mişcării Democratice? Numai printre voi, deputaţii, sunt o treime!”… De aceea, în serviciul de informaţii intrau fecioraşii şefilor de partid, pentru o viaţă mai dulce… Cekiştii puteau face astfel de lucruri fără nici o limită, asta şi datorită faptului că ei controlau în totalitate miliţia şi procuratura, unde exista aceeaşi reţea de turnători ca şi în armată

Oleg Grecenevski,

Originile regimului nostru democratic

Gabriela Creţan,

Poeme pentru Cezar Ivănescu

Radu Gyr,

Ridică-te Gheorghe, ridică-te Ioane

Lucian Valea,

Pentru Arhanghelii care au căzut

Nicolae Lupan,

Pământuri româneşti

Nicolae Nicoară-Horia,

Uitarea din noi

Unul...

Nu fiecare floare

Ştefan Doru Dăncuş,

Eliberarea

Andreea Burlacu,

A cânta e meseria mea. Fabule

Spune-mi ce citeşti, ca să-ţi spun cine eşti

Maria Crişan,

După acum subliniam şi în „Argumentum”

Pr. Al. Stănciulescu-Bârda,

Scrisoare pastorală. Foaie priodică, gratuită a Parohiei Malovăţ-Mehedinţi

Oferta de carte

Personajele trăiesc în religia zamolxiană, aşa cum ne-o propune autorul.

Octavian Sărbătoare,

Pe calea lui Zamolxe. Trezirea străbunilor

Cine vrea să cumpere cartea: sarbatoare@hotmail.com, tel.0758587070

¤¤¤

Patericul egiptean

Noi Dacii nr. 29/30, mai, iunie, 2009

Mihai Eminescu „în România totul trebuie dacizat”

           Psa. Drd. Gianina Picioruş,
          Eminescu şi Ortodoxia.
           Eminescu versifică învăţăturile isihaste ale Sfântului Nicodim Aghioritul [XI]
           Eminescu şi Ortodoxia. Dovezi ale unei gândiri fundamental ortodoxe [X]
           Dr. Napoleon Săvescu,
           Cumpăna unui prim bilanţ
            Conf. univ. dr. Constantin Mălinaş,

Fiorii dacismului în Şcoala Ardeleană

Gheorghe Gavrilă Copil,

Adevărul în cazul îmbolnăvirii lui Eminescu, triumfă!

Să cerem Moscovei să se retragă din Tighina!

Primăria municipiului Chişinău,

To the members of the ad hoc delegation of the European Parliament to the Republic of Moldova

Comunicat de presă

Elena Armenescu,
De ce nu este iubit Eminescu de politicienii contemporani

Radu Mihai Crişan,

Yes! I am a reactionary!

Constantin Moşincat,

Primăvara întregirii Bihorului

Care este Soluţia prin care noi, românii vom deveni într-un timp istoriceşte scurt unul din marile popoare şi naţiuni ale lumii, scăpat o dată pentru totdeauna de posibilitatea de a dispărea, de sărăcie, umilinţă, înapoiere, manipulare, exploatare ? !

Ştefan Dumitrescu,

Doctrina Burebista

Mircea Copoţ,

Evoluţia creaţiei divine

Isabela Vasiliu-Scraba

Ratatele colaborări ale lui MIRCEA ELIADE cu Ioan P. Culianu

Un fals filosof al religiilor -Andrei Pleşu- despre unul autentic: Mircea Eliade

Maria Diana Popescu

Concursul naţional de Fiziologie „Nicolae C. Paulescu”

Cristina Oprea,

Icoana-punte între pământ şi cer

Angela Monica Jucan,

Fratele...

Victoriţa Duţu

această puritate pe care noi o putem trăi şi o putem simţi pentru că suntem veşnici, pentru că El a vrut asta

Căprioara

Doamne văd

Cinci imagini ale conştiinţei

Sufletul; Există un Tu

Gheorghe Constantin Nistoroiu

Femeia iubită-mărţişorul dragostei

Buna Vestire în şirag de mărturisiri

Pr. Al. Stănciulescu-Bârda,

Scrisoare pastorală. Foaie priodică, gratuită a Parohiei Malovăţ-Mehedinţi

Oferta de carte

Constantin Burlacu,

D-lui Vladimir Voronin. Scrisoare deschisă

Stimate D-le Putin. Scrisoare deschisă

Dear Mr. Putin

Ilie Bratu,

D-lui tov. Voronin. Scrisoare deschisă

Vasile Posteucă,

Un legionar către un rabin evreu

Prof. Ion Coja,

Progorm legionar sau diversiune iudeo-comunistă

Faust Ilioniu (Tesalonic) ne-a transmis

Crâmpeie din viaţa minunată apărintelui Arsenie Boca

Nicolae Lupan,

Scrisoare fratelui meu

Basarabia-rană sângerândă a României

George Liviu Teleoacă

Despre secui, cu documentele la vedere

Maria Crişan,

Corecturi la „Corecţiile” Domnului Sorin Nemeti

Vasile Cărăbiş, Limba dacilor

Nicolae Nicoară-Horia

Vuieşte prin mine

Horia pe Dealul Furcilor

***

În nr. precedent, articole şi studii despre Mihai Eminescu, publicare în Noi Dacii.

Noi Dacii nr. 27-28, martie, aprilie, 2009

Nicolae Lupan,

...Iertată să-mi fie sinceritatea, Domnule Preşedinte, dar mă gândesc cu nedumerire la felul Domniei Voastre de a vă aşterne în faţa unui pui de bolşevic, cum îl numeşte, pe bună dreptate, Paul Goma, pe Volodea Tismaneţchi, devenit Tismăneanu!... Ca să nu mai vorbim de trecerea pe care o au antiromânii Wiesel şi Ioanid, care se pot duce la Cotroceni ca la... borş!...

Seminţe amare. Scrisoare deschisă Domnului Traian Băsescu

Bessarabie-terre roumaine

Le pact germano-sovietique de 1939

Viorel Dolha,

Serbia sfidează din nou Europa. Calvarul românilor din Serbia

Maria Chirculescu,

Boboteaza la Apa Iordanului-pagini de jurnal

Gianina Picioruş,

VIII. Eminescu şi Ortodoxia. Dacia şi Cetatea Raiului

IX. Eminescu şi Ortrodoxia. Influenţe creştine în „Luceafărul”

Cristian Presura, cercetător în divizia de cercetare a comp. Philips

CIPurile „ pot face unele persoane fericite sau nefericite”...

Dr. Cristi Mircea Chiş (Anglia), ne-a transmis,

Grigore Vieru şi-a prezis moartea într-o poezie dedicată lui Mihai Eminescu

Fericirile Sfântului Paisie Aghiorâtul

Nicolae Nicoară-Horia,

Iartă-mi vina. Lui Grigore Vieru

George Roca (Australia),

Odă pentru Grigore Vieru

Pr. Al. Stăncilescu-Bârda,

Scrisoare pastorală. Foaie periodică gratuită a parohiei Malovăţ-Mehedinţi

Ofertă de carte

Scrisoare lui Eminescu

Sorin Andrei,

Memoriu pentru pomenirea martirilor anticomunişti

Gherasim Gabriel,

Interviu cu Dr Napoleon Săvescu

Gheorghe Constantin Nistoroiu,

Maria Crişan,

Errare humanum est ; perseverare, diabolicum!

Decebal în izvoare antice scrise

Dr. Mihai Zamfir,

Tezaurul

Religia şi cultura

Prof. Ştefan Dragoş,

Facerea Evei din coasta lui Adam. Monogeneza între patristică şi embriologie

Liviu Vălenaş,

Convorbiri secrete cu Corneliu Coposu

Minea Onescu-Dreanu,

Dincolo de Andromeda

Ion Antonescu, Mihai Antonescu,

Lista tuturor francmasonilor, fără excepţie

***
Patericul egiptean

Binecuvântare

Noi Dacii nr. 25/26 – 15 ianuarie, 15 februarie, 2009

Fabrica de sclavi
Asociaţia juriştilor liberi din România a acţionat in judecata Ministerul Sanatatii pentru abuzurile pe care le-a facut in campania de promovare a Gardasilului.

Reacţii televizate la Gardasil în America
Mitropolia Ardealului ia pozitie in privinta vaccinarii anti-HPV
Coca-Cola, extrem de periculosă?!

Peste 300.000 de cetăţeni petiţionează ONU în favoarea vieţii şi familiei

Patericul egiptean

Profeţia de la Fatima
Cine este fericit

Cât de mult îl iubeşte lumea pe Constantin Brâncuşi?

IPS Bartolomeu Anania,

Mai tare decât piatra şi decat diamantul, sufletul este cea mai uriaşă forţă din Cosmos, pe care nici moartea nu este în stare s-o răpună.

1 Decembrie 1918-Sărbătoarea sufletului românesc

Fundaţia „Mitropolitul Bartolomeu”
Chemarea din adâncurile fiinţei româneşti,

1Decembrie 2008-la Alba Iulia

Ştefan Dumitrescu,

Eminescu-un Iisus al poporului român

Psa. Drd. Gianina Picioruş,

VI. Eminescu şi Ortodoxia. Parafraze scripturale sau din cărţile Bisericii în poemele eminesciene

VII. Eminescu şi Ortodoxia. Poeme şi fragmente cu temă creştină

Dan Puric,

Omul frumos
Nicolae Lupan,
Eminescu, Luceafărul Românismului
Zoia Elena Deju
Prof dr. Zenovie Cărlugea,
Regina Tomiris în lirica lui Mihai Eminescu

Ioan Miclău (Australia),

Mihai Eminescu este deja un sfânt

Trăirea în viitor şi semnul arhetipal prins în cartea lui Artur Silvestri

George Liviu Teleoacă,

Axis mundi
Societatea Culturală Bucureşti-Chişinău,
Spiritul întregitor de ţară al Podului de flori este activ
Elena Cojocaru,
Unele aspecte din mişcarea naţională din Basarabia: între speranţă şi deziluzie (Vladimir Bucovski confirmă că puterea politică din România nu a vrut reunificarea ţării. Rânduri relevante despre lovitura de stat din România)
Ilie Bratu,
Sugestii pentru planul strategic de (Re)Unificare a ţării
Apropo despre integrarea R. Moldova în U.E!

Mihai Tufa,
90 de ani de la Unire

Ing. Constantin Rusanovshi,
preşedintele filialei Oneşti a Asociaţiei Pro Basarabia şi Bucovina

Scrisoare deschisă către instituţiile statului român şi către întreg Neamul Românesc

Asociaţia Culturală Pro Basarabia şi Bucovina,

Cuvintele fireşti „român”, „limba română”, „istoria românilor” trebuie să dispară din lucrările publicate la Chişinău.

Protest

Savatie Baştovoi,
Scrisoare deschisă către preşedintele Traian Băsescu
-recunoaşterea prin lege a genocidului anticreştin din România
Pr. Al Stănciulescu-Bârda,
Este cutremurătoare scena uciderii lui Tudor Vladimirescu, relatată la numai câteva săptămâni de la eveniment. Vom cita doar câteva rânduri: ,,l-au legat cu mâinile la spate, l-au desbrăcat în piele şi l-au crăpat cu un iatagan pe burtă, trăgându-i maţele din el cu sucala de viu”. Începând cu numărul viitor al ,,Scrisorii pastorale” vom publica acest document de mare importanţă pentru istoriografia românească.
Scrisoare pastorală. Foaie periodică gratuită a parohiei Malovăţ-Mehedinţi

Ofertă de carte

Ion Longin Popescu,

Dacă nu aş crede în Reunire, la ce bun aş mai face umbră pământului?!

Interviu cu Vlad Pohilă

Asociaţia PREZENT!,

Fie ca Dumnezeu să înalţe o livadă frumoasă

Isabela Vasiliu-Scraba,

O cacialma: Numirea Institutului de Istoria Religiilor cu numele lui „Ioan Petru Culianu”

Maria Crişan,

Text polemic cu rigoare şi forţă demonstrativă

La TRANSYLVANIE-bereau de la lanque et l’Etat roumain

Dr. Mihai Zamfir,

Regele-Dinastia-Marele Preot

Ing. Dunmitru Vochescu

Făt Frumos pe Tărâmul Celălalt

Dr. Cristi Mircea Chiş (Anglia) ne-a transmis

Bruce Lipton,

Fizica cuantică şi creaţia

Nicolae Nicoară-Horia,

E Ziua ta, Românie!

Mi-a rodit ţarina

Gheorghe Constantin Nistoroiu,

Colindul Naşterii Celui Prea Sfânt

Rugă

Casa părinteasscă

Sfiinte ierarhe Nicolae din veşnica iubire

Redacţia revistei AGERO,

Artur Silvestri

***

Articole şi studii despre Mihai Eminescu

apărute în numerele precedente

Mihai Eminescu ne reaşează în blândeţea ortodoxiei
Republicăm o parte din bibliografia necesară pentru a recepta orizontul creştin al spiritualităţii eminesciene
Psa. Drd. Gianina Picioruş,
I. Eminescu şi Ortodoxia. Sfânta Scriptură: punctul de plecare în alcătuirea unei viziuni eshatologice în poezie

II. Eminescu şi Ortodoxia. „Cântarea cântărilor” şi „Oda (în metru antic)”

III. Eminescu şi Ortodoxia: Vise de tipul vedeniilor duhovniceşti în poezia eminesciană
IV. Eminescu şi Ortodoxia. Perspectiva eshatologică

V. Eminescu şi Ortodoxia. Gândul lui Dumnezeu
Pr. prof. dr. Constantin Galeriu,
"Biografia Fiului lui Dumnezeu", a "Blândului Nazarinean", în conştiinţa lui Eminescu

Chipul Mântuitorului Iisus Hristos în gândirea lui Mihai Eminescu TRIMITERE
Pr. prof. dr. Petru Rezuş,
Mihai Eminescu şi Biserica Strămoşească
Valeriu Anania,

Drama divină a lui Hyperion
Imn Eminescului
Ierom. Ghelasie Gheorghe şi Fratele Vasile Dragoş Pâslaru,
Acatistul Poetului Neamului ROMÂNESC Mihai Eminescu
Vlad Pohilă,
"Să ne apropiem de Eminescu mereu, cu dragostea, dar şi cu recunoştinţa pe care le merită"
Theodor Codreanu,
Eminescu-drama sacrificării
Constantin Papanace şi Nae Ionescu,
Destinul unei generaţii
Elena Buică,
Cea mai frumoasă poveste de iubire a literaturii române
Veronica Micle-Mihai Eminescu
Gheorghe Gavrilă Copil,
Canonizarea lui Mihai Eminescu

II. CANONIZAREA LUI MIHAI EMINESCU
Sărut mâna Mihai Eminescu şi binecuvântă poporul român
Făt-Frumos şi Mihai Eminescu

Din adâncul fiinţei sale care este cea a neamului

Eminescu preţuind pe Nicolae Densuşianu

Mihai Eminescu sărbătoare naţională
Mânăstriea Neamţ. Acolo s-a spovedit şi împărtăşit Mihai Eminescu, iar duhovnicul a înregistrat în cartea lui de slujbă o dorinţă şi rugămintea poetului, ca un testament anume: să fie îngropat pe malul mării, de unde să audă chiar şi dincolo, de pe celălalt ţărm al existenţei: " Lumină lină". Mihai Eminescu e viu în sufletele noastre. Să ascultăm dimpreună cu el
Lumină lină-audio
Lumină lină-textul
Radu Mihai Crişan,
Drumul Doinei
Arma cuvântului la Mihai Eminescu (coperţile)